Nu striga, ascultă.

Înțeleg că ești inima mea dar e o perioadă prea lungă

De cînd mă faci să simt ceea ce nu aș vrea

Și mă impui să mint. Dacă continui așa

O sa mă-ndrept spre rațiune!

Știi ce spune? Știi ce spune ea?!

Spune că din vina ta eu nu mai fac diferența-ntre-“a crede” și “a spera”.

Mergi la șantaj? *Nu…*

Atunci de ce-mi aduci aminte că sunt la al 7-lea etaj?

Tu te gîndești să sari? Dar eu nu.

O iubesc prea mult pe mama și știu că o iubești și tu.

Să o sun? De ce aș mai suna

După ce de patru zile nu ma suna ea?

Dacă aș putea te-aș tăia din piept cu un cuțit

Și m-aș răzbuna pentru tot ce am simțit…



Chiar dacă-n inima ta s-a păstrat amintirea,

Din amintiri simți durere și frică, placere pierdută și ura dar continui să mergi spre o nouă iubire. (x2)



Mă ignori? *Da…* De ce?

Nu vorbim atît de des ca înainte? Și ce?

Mă urăști? Eu tot!

Dar am nevoie de timp ca să pot să mă întorc…

Ai durut prea mult ultima oară

Și am decis să fiu mai rece, dar frica se strecoară

Și te rog nu începe iar sa-mi explici că fără tine viața este în zadar.

Eu știu ce vreau dar ai dreptate și tu,

Sunt nopți în care mi-amintesc despre ea… Huuu…

Și este prea devreme să te arăt cuiva,

Nu am mai întîlnit pe nimeni care te-ar merita,

Dar poate cîndva, pe stradă sau la o cafea…

Și nu uita că mi-ai promis la 16 ani că ma vei ajuta

Și dacă o voi întîlni vei spune: “ESTE EA…”



Chiar dacă-n inima ta s-a păstrat amintirea,

Din amintiri simți durere și frică, placere pierdută și ura dar continui să mergi spre o nouă iubire. (x2)



Și mergi înainte spre noi începuturi și inima-ți bate

Și orice bataie îți amintește imagini uitate

Cu ea...



Chiar dacă-n inima ta s-a păstrat amintirea,

Din amintiri simți durere și frică, placere pierdută și ura dar continui să mergi spre o nouă iubire. (x2)